CE ESTE CAPILAROSCOPIA?

O investigație neinvazivă și neiradiantă, care evaluează microcirculația prin vizualizarea directă a anselor capilare de la nivelul patului unghial, utilă pentru diagnosticul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni reumatice autoimune. Această investigație imagistică oferă detalii de morfologie capilară: distribuția, densitatea, dimensiunile și forma capilarelor, prezența microhemoragiilor, caracteristicile fluxului sanguin.

CUM SE EFECTUEAZĂ CAPILAROSCOPIA:

Cu ajutorul unui microscop special putem vizualiza detalii ale capilarelor din patul unghial. Această zonă e ușor accesibilă pentru examinare deoarece capilarele sunt paralele cu suprafața pielii. O picătură de ulei de imersie este aplicată pe patul unghial pentru a crește transparența pielii și a îmbunătăți rezoluția imaginii.

Se examinează toate degetele mainii cu excepția degetelor mari și a degetelor care au suferit un  traumatism local recent.

La finalul investigației imaginile sunt stocate pe un suport electronic pentru a putea fi comparate la următoarea examinare.


Evaluare capilaroscopică la nivelul patului unghial

PREGĂTIREA PACIENTULUI:

– investigația nu se poate efectua dacă pacientul a urmat proceduri cosmetice la nivel periunghial cu 3 săptămâni înaintea examinării (de exemplu: proceduri care implică tăierea cuticulelor, aplicarea unghiilor acrilice sau cu gel…)

– pacienții sunt rugați să nu consume cofeină și să nu fumeze cu 4-6 ore înaintea efectuării capilaroscopiei.

– înainte de examinare, pacientul trebuie să se aclimatizeze la o temperatură ambientală de 20-22°C timp de 15 minute, pentru a evita modificările induse de anumiți factori externi (frigul).

INDICAȚIILE CAPILAROSCOPIEI:

Capilaroscopia este esențială pentru confirmarea unui diagnostic precoce a unor boli reumatice autoimune inflamatorii, monitorizarea pacienților, dar și pentru evaluarea altor patologii sistemice.

 Principalele indicații ale capilaroscopiei sunt:

– evaluarea precoce în fenomenul Raynaud primar (fără o patologie asociată) si fenomenul Raynaud secundar (asociat unei boli de țesut conjunctiv). Fenomenul Raynaud are indicație de capilaroscopie deoarece este cea mai precoce și cea mai frecventă manifestare clinică a bolilor de țesut conjunctiv (ex. scleroza sistemică, boala mixtă de țesut conjunctiv, lupusul eritematos sistemic  și dermatomiozita).

– capilaroscopia este recunoscută ca și criteriu de clasificare a sclerodermiei și de către Liga Europeană Împotriva Reumatismulu (EULAR), fiind utilă pentru:

  1. depistarea precoce a sclerodermiei: morfologia capilară modificată poate fi observată cu mult înainte de instalarea simptomelor clinice.
  2. determinarea stadiul în care se află boala pentru pacienții deja diagnosticați cu sclerodermie – apreciază activitatea bolii și poate prezice apariția unor complicații precum ulcerațiile digitale și afectarea organelor interne.

– evaluarea pacienților cu alte boli autoimune precum poliartrita reumatoidă, polimiozita/dermatomiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv, lupusul eritematos sistemic, sindrom Sjogren, vasculite sistemice.

– capilaroscopia poate fi utilă și în cazul unor boli non-reumatice: diabet zaharat, hipertensiune arterială, psoriazis, fibroză pulmonară, hipertensiune arterială pulmonară, ciroza biliara primitiva. Modificările structurale ale capilarelor se asociaza cu prezenta aterosclerozei subclinice, substrat al bolilor cardiovasculare acute sau cronice (cardiopatie ischemică, infarct miocardic sau accident vascular cerebral)

Frecvența cu care se efectuează capilaroscopia:

In cazul bolilor reumatice autoimune (ex. boala mixtă de țesut conjunctiv, lupusul eritematos sistemic  și dermatomiozita, Sindrom Raynaud) investigația trebuie efectuată anual, iar în cazul sclerodermiei sistemice cu progresie rapidă, se efectuează la fiecare 4-6 luni.

ASPECTUL CAPILAROSCOPIC NORMAL:

În cazul persoanelor sănătoase, ansele capilarele periunghiale au arhitectură regulată: au forma literei U inversate, cu distribuție și diametru uniforme. Densitatea capilară este de 7-17/mm liniar, cu 1-3 capilare în fiecare papilă dermică. Perfuzia este păstrată, cu flux neîntrerupt, uniform, coloana de sange fiind de culoare roșie. Nu se observă megacapilare, microhemoragii sau zone avasculare.

Aspect normal al capilarelor sangvine la nivelul cuticulei unghiale

ASPECTE CAPILAROSCOPICE PATOLOGICE

Anomaliile capilare se caracterizează printr-o creștere a variațiilor morfologice sau structurale, cu creșterea dimensiunii capilarelor și scăderea treptată a densității acestora.

Putem identifica o gamă largă de anomalii:

– anomalii minore (nespecifice): densitate capilară cvasinormală (6–8 capilare/mm), <10% din totalul anselor capilare mai lungi, <50% șerpuite/încrucișate/subțiate, absența hemoragiilor.

– anomalii majore: dezorganizarea arhitecturii capilare, prezența capilarelor dilatate sau gigante, microhemoragiilor, capilarelor neoangiogenice.

PRINCIPALII PARAMETRII EVALUAȚI CU AJUTORUL CAPILAROSCOPIEI:

1. transparența pielii

– dacă e scazută, vizibilitatea este redusă

2. vizibilitatea plexului venos subpapilar

– fluxul sanguin în plexul subpapilar este lent comparativ cu fluxul din ansele capilare, iar un flux sanguin și mai lent îl face mult mai evident

3. arhitectura rețelei capilare

– dezorganizarea arhitecturală e prezentă atunci când forma, lungimea și diametrul anselor capilare variază și când apar zone avasculare

4. densitatea și distribuția capilarelor

– zonele avasculare apar datorită disparitiei capilarelor din patul unghial

–  se asociază cu hipoxia tisulară și determină apariția  ischemiei și a ulcerațiilor digitale

5. caracteristicile morfologice ale anselor capilare

– capilarele încrucișate și răsucite apar atunci când ramura capilară aferentă și  cea eferentă se încrucișează între ele într-un punct sau în mai multe puncte

– capilare tortuoase: ramura capilară  aferentă și  cea eferentă au un aspect sinuos, dar nu se încrucișează

– capilare ramificate si stufoase

– microhemoragiile apar ca zone întunecate (roșu închis) la nivelul patului unghial și sunt datorate rupturii peretului capilar

6. diametrul și lungimea capilarelor

– megacapilarele sunt capilare cu anse omogen dilatate și cu un diametru de peste 50 μm

– capilarele elongate au anse filiforme și alungite, cu o lungime mai mare de 300 μm

7. caracteristicile fluxului sanguin

– “sludgingul” se datorează unui debit capilar redus

Modificările parametrilor capilaroscopici detaliati mai sus pot descrie adevărate patternuri (modele) capilare care corespund diferitelor boli sistemice de colagen.

 EXISTĂ 8 PATTERNURI CAPILAROSCOPICE DISTINCTE:

1. patternul normal – capilare au formă de ac de păr/ de litera U inversată și sunt dispuse paralel între ele (marcate în imagine cu săgeți)

2. patternul sclerodermic precoce – puține megacapilare (marcate în imagine cu săgeată), fără pierdere evidentă de capilare

3. patternul sclerodermic activ – frecvente megacapilare (săgeți) cu  o microhemoragie (cap de săgeată)

4. patternul sclerodermic tardiv – fără megacapilare și hemoragii, zone avasculare întinse, cu neoangiogeneză (săgeată)

5. patternul polimiozitic/dermatomiozitic – capilare „în tufă” (săgeți), capilare mărite și ramificate

6. patternul  de lupus eritematos sistemic – capilare elongate (săgeți) cu vizibilitatea plexului venos subpapilar  (cap de săgeată)

7. patternul  de boală mixtă de țesut conjunctiv – capilar deformat, extrem de contort, ramificat, cu formarea pseudoglomerulilor capilari (săgeți)

8. anomalii capilare nespecifice – aspect anormal al anselor capilare (săgeți), dar  fără un pattern specific care sugerează sclerodermia, polimiozita, dermatomiozita, lupusul sau boala mixtă de țesut conjunctiv.

CONCLUZII:

Capilaroscopia este o investigatie neinvazivă, utilă și necesară in diagnosticul si monitorizarea pacienților cu afecțiuni reumatice autoimune, care trebuie efectuată în centre de reumatologie cu experiență în acest domeniu, de către un reumatolog calificat.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Cutolo M, Pizzorni C, Sulli A. Capillaroscopy. Best practice & Research clinical rheumatology. 2005 Jun 1;19(3):437-52.
  2. Ocampo-Garza SS, Villarreal-Alarcón MA, Villarreal-Treviño AV, Ocampo-Candiani J. Capillaroscopy: a valuable diagnostic tool. Actas Dermo-Sifiliográficas (English Edition). 2019 Jun 1;110(5):347-52.
  3. Cutolo M, Sulli A, Smith V. How to perform and interpret capillaroscopy. Best practice & research clinical rheumatology. 2013 Apr 1;27(2):237-48.
  4. Etehad Tavakol M, Fatemi A, Karbalaie A et al. Nailfold capillaroscopy in rheumatic diseases: which parameters should be evaluated?. BioMed research international. 2015 Oct;2015.
  5. Bernardino V, Rodrigues A, Lladó A et al. The impact of nailfold capillaroscopy in the approach of microcirculation. In Vascular Biology-Selection of Mechanisms and Clinical Applications 2019 Dec 20. IntechOpen.
  6. Wu PC, Huang MN, Kuo YM, et al. Clinical applicability of quantitative nailfold capillaroscopy in differential diagnosis of connective tissue diseases with Raynaud’s phenomenon. Journal of the Formosan Medical Association. 2013 Aug 1;112(8):482-8.
  7. Ingegnoli F, Ardoino I, Boracchi P et al. Nailfold capillaroscopy in systemic sclerosis: data from the EULAR scleroderma trials and research (EUSTAR) database. Microvascular research. 2013 Sep 1;89:122-8.
  8. Kayser, C., Bredemeier, M., Caleiro, et al. Position article and guidelines 2018 recommendations of the Brazilian Society of Rheumatology for the indication, interpretation and performance of nailfold capillaroscopy. Advances in Rheumatology59.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *